Privind străini îndrăgostiți

Bolnavă sunt acum, și dor îmi e de tine

Iubitule… Îmi pare, că trupu-mi este greu

Și grea e apasarea ce pune stăpânire

Pe inima-mi ce plânge, și pe sufletul meu.

Stau singură la geam, și văd sau mi se pare

Cum doi indrăgostiți se joacă din iubire.

Privind la ei, mă simt pierdută în visare

Și-mi amintesc de noi, plutind de fericire…

Au fost clipe frumoase. Au fost și vor mai fi.

Iubind, am învățat să fim ce nu suntem,

Am dobândit cu tine dorința de-a trăi

Și numai împreuna, să aspirăm putem.

Vor fi clipe frumoase. Vor fi, cum au mai fost –

Iubitule… dar pân-atunci, acordă-mi o clipită,

Să fiu doar eu cu mine, și să-mi găsesc un rost

În astă lume cruntă, din amăgiri clădită

și vise spulberate precum cenușa-n vânt.

Eu n-am să fiu ca alții, ca soarta să mi-o plâng!

Nu vreau dezamagiri, nu vreau amar cuvânt,

Vreau să-mi înalț ființa, departe să ajung…

Apoi, fi-voi cu tineȘ pe veci îndrăgostiți.

Și din iubire numai, putea-ne-vom juca,

Privind la noi, străinii, pluti-vor fericiți,

Căci numai fericirea nu le-or putea-o lua.

Străzile visării

Vă spun,

Nu ma recunoșteam.

Eram o străină pentru mine

Reflecția mea în oglindă

Era fadă și transparentă.

Și vă spun,

Lăsați-mă împrăștiată cum eram,

Pe străzile visării.

Mergeam de la un capăt la altul,

Șimțindu-mă ca o stâncă.

Auzeam, ca prin visare,

Voci ale prietenilor,

Irosite și trecute de mult.

Îmi auzeam sângele curgându-mi prin vine,

Șoapte negre și șterse,

Și mă perindam

Pe străzile visării.

Și orice înger va fi de acord:

Eram doar eu cu mine, va spun.

Și hainele nu-mi mai vin,

Căci au trecute sute de mile peste pielea mea.

Noaptea curgea.

Oarbă, trezindu-mă,

Mă simțeam pierzându-mă în vânt.

Vă spun despre mine

Și despre un sărut sortit pieirii,

Ce ne-a lăsat pe fiecare

Pierdut în sine,

Pe străzile visării.

Orasul, noaptea

Orasul,noaptea,
Toamna,
Intr-un Octombrie de mult uitat,
Pare singur
Si trist.
Orasenii nu-l mai colinda.
Poate c-au vrut, sau poate c-au uitat.
Au ramas doar oglinzile
De pe asfaltul ud
si rece.
Frunzele impodobesc tabloul
Pictat de un pictor al ploii -
Un pictor insingurat.
Lacurile solitare
Par cumulari de lacrimi
Ale poetului muribund
Sau ale pictorului straveziu.
Ele nu infatiseaza autorul,
Ci doar fata lunii.

Orasul,noaptea,
Toamna,
Doarme.
Nu rasuna decat plansul prelung al poetului
Sau al pictoului.
A cui capodopera
E acest Octombrie tarziu?
Cine a asezat oglinzile pe asfalt?

Poetul tace,
Pictorul rade,
Ploaia plange,
Orasul moare.

Tabloul meu

La pieptul tau m-am cuibarit
Udandu-l des cu lacrimile stinse,
Pe fruntea ta mi-a fost sortit
Sa-mi sting adesea buzele aprinse.

Te regaseam in orice poezie,
In orice melodie de vioara,
Te mladiai in orice simfonie
Si-ti intonam acorduri de chitara.

Cand te pictam, pensonul mi-era uns
Si nu era nevoie sa-l port eu,
Caci ochii tai pe culmi l-au dus,
Si rasareai o capodopera mereu.

Tablou

Cu lacrimi azi incep sa scriu

Pe pieptul unde ieri te-am sarutat,

Precum doar un Dali a mai pictat

Un tablou mort ce pare viu.

Un plans prelung iar ma cuprinde

Si vreau sa pot sa ma opresc;

Caci stiu ca nu e omenesc

Sa scrii de viata cu vibrari morbide.

22 octombrie 2012

Norii nu stau in loc

Norii nu stau in loc

ci calatoresc

mereu

spre zari necunoscute,

intalnind in drumul lor,

de fiecare data,

alte privelisti,

alti munti,

alte cladiri,insa mereu

acelasi cer.

Norii nu stiu unde se duc.

In calatoria lor,

ratacesc printer stele –

si le place.

Uneori le ascund de privirile oamenilor

tocmai pentru a se bucura doar ei

de lumina lor.

Stelele nu se supara:

Se simt bine sub aripa norilor.

In felul acesta sunt in siguranta.

Insa,

nu stiu niciodata cat timp vor sta ascunse,

Pentru ca norii vin si pleaca.

Norii nu stau in loc.

23 Octombrie 2012

Incinerare

Am scris cu scum pe pieptul tau.

Doream sa te privesc arzand

Eu suspinand, tu fumegand –

Al meu.

Vapai din tine se-naltau

Si tu radeai. Dar eu, plangand,

Vedeam amorul scaparand –

Al meu.

Si te priveam ca pe-un trofeu,

Scrum sarutat de buze reci…

De-acum te voi pastra pe veci –

Al meu.

                                                                                              30 septembrie 2012